Jupiter în Vărsător, poem astrologic în proză

Jupiter în Vărsător, poem astrologic în proză

Articol de Corina Chelaru

„E un sentiment dulce acesta, 

de trezire, de visare, 

şi iată-mă fără să dorm, 

aievea văd zeii de fildeş, 

îi iau în mână şi îi înşurubez râzând, în lună, 

ca pe nişte mânere sculptate, 

cum trebuie că erau pe vremuri,

 împodobite, roţile de cârmă ale corăbiilor.

 Jupiter e galben, 

şi Hera cea minunată e argintie. 

Izbesc cu stânca-n roată şi ea se urneşte.” (Nichita Stănescu)

Jupiter a scăpat din cuşca Capricornului!  Chingile saturniene, chiar dacă încă îl ţin în îmbrăţişare, şi-au pierdut puterea magică din domiciliul lor şi pielea lor uscată şi rigidă, milităroasă, se transformă sub răsuflarea vizionară şi umanitară a Vărsătorului în brâie mlădii cu care Regele îşi împodobeşte strălucirea. Atât cât să nu şi-o risipească, atât cât s-o facă mai uşor de văzut de către supuşi.

Jupiter a crescut încorsetat în coconul restrictiv al Capricornului mai bine de un an şi acum întinde aripi noi către culorile uraniene ale Vărsătorului. Ȋncă nu e timp de zbor, ci de dezmeticire, de mirare a noii stări, de scufundare şi de conştientizare a noii sale energii. Dar pleacă din cuşcă ţâşnind cu puterea drumului nou (1) către un alt ciclu de transformare (9), creând din nou embrionul infinit al posibilităţilor nenăscute (10). 

Pe 19 decembrie 2020 intrarea lui Jupiter în Vărsător răsfiră harfa unei energii aeriene, atât de diferită de apăsarea terestră şi limitativă a Capricornului, semn de pământ. Marele Benefic care stăpâneşte în Univers Legea Atracţiei, credinţele, convingerile şi care este „drojdia” celestă care face să crească aluatul dorinţelor, ajutându-ne să le dăm viaţă (de aceea e esenţial când ne întâlnim cu energia lui să avem grijă ce ne dorim!) este cel care ne îndeamnă permanent în viaţă să mergem dincolo de orizonturile noastre familiare, să ne depăşim limitele şi aşteptările, să ne dezvoltăm valorile şi să ne conectăm la scopurile  noastre. Jupiter este sceptrul spiritualităţii noastre, iscoditorul ideilor, stăpânul legăturii noastre cu divinitatea. Acolo unde apare el totul începe să expansioneze, să se aşeze într-o poveste cu iz de aventură şi de explorare. Deschide ferestre prin care năvăleşte aerul dătător de speranţă, trage draperiile depresiilor şi lasă lumina bucuriei să intre şi să crească seminţele vitalităţii şi ale bucuriei de viaţă.

Semnul care îl găzduieşte începând de astăzi este cel al Vărsătorului, al unsprezecelea semn zodiacal, purtând o energie  vizionară, proiectată în viitor, dar idealistă şi nu de puţine ori exaltată în avântul său umanitar. Un semn care are nevoie să creadă în ceva, să aibă un reper progresist, o cauză, o idee pe care să o îmbrăţişeze şi căreia să i se dedice şi pe care să o implementeze în grupuri cât mai mari şi de ce nu, la nivelul întregii umanităţi. Un semn social prin excelenţă, autonom, cu păreri proprii solide, dar capabil să accepte orice alte puncte de vedere fără a şi le schimba pe ale sale.

Ce va ieşi din această nouă paradigmă astrală? Ca dintr-un ceas vechi, ale cărui mecanisme s-au odihnit medieval şi solid în energia materială şi apăsătoare a Capricornului, ţâşnesc acum secunde digitale, cu viteza luminii, care rescriu însuşi timpul, proiectându-l în cosmic şi trecând de la scârţăitul apăsător al lui „nu acum, nu se poate” la imponderabilitatea şi latenţa lui „este orice posibil, oricând”. Cei care încă oftează după confortul rutinelor din ultimele zeci de ani vor avea sincope cardiace constatând că lumea devine un carusel în care schimbarea va fi combustibilul zilnic. Cei care încă nu      şi-au scos cizmele greoaie ale prejudecăţilor şi tiparelor vor simţi că nu mai pot înainta şi că întreaga viaţă le strânge gleznele în tentacule ce îi împiedică să meargă. Cei care încă cred că biciul, botniţa şi lanţul sunt simbolurile disciplinei vor cădea năuciţi de bătăile aripilor deschise, tăiaţi de răsuflarea universală a renaşterii spiritului. Jupiter intrat în Vărsător va trimite impulsuri năucitoare în toate reţelele neuronale ale Universului (Vărsătorul guvernează în astrologie sistemul nervos) şi din acest joc fascinant al conexiunilor vor lua naştere scânteile care vor aprinde flacăra la care se va plămădi o nouă lume.

Şi nu ne va fi uşor, pentru că ne-am obişnuit cu gratiile cuştilor noastre, ne-am obişnuit să vedem răsăritul printre ele, să primim grăunţele date de alte mâini, atât cât cred ele că e de ajuns să ne alimenteze pentru supravieţuire şi pentru muncă şi nu cât să ne hrănească! Jupiter va deschide uşile cuştilor noastre şi va spune: liber la zburat spre curcubeu, liber la a vă găsi singuri cele mai potrivite grăunţe, liber la deschis aripi şi la respirat cerul! 

Şi cei mai mulţi dintre noi vor sta temători pe marginea cuştii, pentru că nu ştiu altă lume decât cea din cuşca familiară, încercând să păşească timizi până la fereastra de unde adie un aer atât de pur încât îi va ameţi şi înfricoşa, umplându-le plămânii de infinit. Se vor întoarce poate, închizându-şi uşa singuri şi preferând să creadă că albastrul cerului este doar rama unui tablou familiar din camera în care este cuşca lor. Dar cei care vor lua infinitul în piept şi vor deschide curajos aripile, începând să-şi caute singuri seminţele adevărului cu care să se hrănească şi cei care îşi vor da seama că aripile lor şi ale celorlalţi se pot sprijini unele pe celelalte pentru a se înălţa din ce în ce mai mult vor fi cei care se vor elibera din sine şi vor creşte. Vor creşte IMPREUNA, vor creşte un scop comun, vor creşte o viaţă în care limita este Cerul! Aceia vor creşte într-o poveste cum numai Zeul Jupiter poate să nască: o poveste a puterii grupului care hrăneşte puterea fiecăruia din membrii săi.

Jupiter ne spune ca în poemul lui Rumi: “You have escaped the cage. Your wings are stretched out. Now fly.” (Ai scăpat din cuşcă. Aripile tale sunt întinse. Acum zboară.” 

prof. dr. Corina Chelaru
formator, consilier de dezvoltare personala, specialist in fizionomie, analiza si evaluare comportamentala
corachelaru@yahoo.fr